Proiectul cultural “ZBOR (Ziduri, Bastioane, Oraşe, Ruine). Mai aproape de cetățile dacice din estul Transilvaniei’’
Proiectul cultural “ZBOR (Ziduri, Bastioane, OraÅŸe, Ruine). Mai aproape de cetățile dacice din estul Transilvaniei’’, proiect co-finanÅ£at de AdministraÅ£ia Fondului Cultural NaÅ£ional.
Scopul proiectului cultural
Proiectul “ZBOR’’ are ca scop prezentarea fortificaÈ›iilor dacice din estul Transilvaniei publicului regional din estul Transilvaniei, precum È™i turiÈ™tilor din România ÅŸi străinătate care vin în staÅ£iunile balneare de la Covasna, TuÅŸnad, Băile Figa ÅŸi Vâlcele.
Descrierea proiectului:
Proiectul “ZBOR’’ urmăreÅŸte realizarea în premieră a unei valorificări culturale complexe dedicate unui element de patrimoniu arheologic de mare interes regional ÅŸi naÅ£ional, cu potenÅ£ial de brand cultural, rămas însă într-un con de umbră al finanţărilor ÅŸi iniÅ£iativelor de promovare oficiale – cetăţile dacice din estul Transilvaniei. Proiectul îÅŸi propune prezentarea a cel puÈ›in 12 cetăţi dacice din estul Transilvaniei (Jigodin, Leliceni, MereÈ™ti, Bădeni, Racu, Bixad, Olteni, Cernat, Covasna, BoroÅŸneul Mic, Saciova, Sânzieni, RacoÅŸ etc), prin intermediul aerofotografiilor, filmărilor de la joasă altitudine ÅŸi a modelărilor tridimensionale de teren ÅŸi structuri arheologice, ce vor fi în final integrate: a) într-un tur virtual disponibil online, b) într-un site web ce va conÅ£ine un atlas de hărÅ£i digitale interactive însoÈ›ite de explicaÈ›ii în limbile romană, maghiară È™i engleză È™i c) într-o expoziÅ£ie itinerantă de postere. ExpoziÈ›ia va fi itinerată în municipiul Miercurea Ciuc, oraÅŸul Covasna ÅŸi comuna Vâlcele, satul Araci. Proiectul se adresează elevilor ÅŸi tinerilor din aceasta zonă, precum ÅŸi turiÅŸtilor din tară ÅŸi străinătate care ajung în fiecare an la tratament în staÈ›iunile balneare de la Covasna, Băile Figa, Vâlcele, TuÅŸnad etc.
Proiectul are ca scop obÅ£inerea prin mijloace tehnologice interdisciplinare moderne a unor produse culturale cu valoare ÅŸtiinÅ£ifică dar ÅŸi artistică (grafică digitală, montaj video, reconstituire istorică, filmări 3D), implementând totodată principiile interactivităţii, mobilităţii ÅŸi multi-lingvismului în elaborarea unui discurs inteligent despre patrimoniul arheologic ÅŸi natural din estul Transilvaniei, acordat aÅŸteptărilor unei societăţi actuale.
Materialul multimedia-tur virtual va prezenta în format atrăgător o sinteză esenÅ£ială a rezultatelor unor cercetări arheologice mai vechi, dar È™i (în special) a celor mai noi, accentul principal fiind pus pe imagini ÅŸi filmări aeriene, modele digitale ale terenului calculate prin tehnici aero-fotogrammetrice, reconstituiri virtuale tridimensionale pentru unele dintre cetăţi, texte explicative ÅŸi explicaÅ£ii narative. Turul virtual ZBOR de prezentare a patrimoniului reprezentat de cetăţile dacice din estul Transilvaniei va putea vizualizat pe site-urile www.cetateazanelor.ro, www.mncr.ro ÅŸi www.clermonthotel.ro.
Pentru prima dată se va publica online, sub auspiciile unor cercetători specializaÅ£i, o hartă digitală interactivă (atlas) a unor cetăţi dacice (cele documentate în proiect).
Cetățile dacilor din estul Transilvaniei sunt de multă vreme cunoscute în mediul academic È™i adeseori menÈ›ionate în articole generale din presa locală. în ambele contexte este recunoscută drept excepÈ›ională valoarea culturală ÅŸi importanÈ›a patrimonială a sistemului de fortificaÈ›ii ridicat de daci la marginea depresiunilor sau chiar în inima munÈ›ilor din estul Transilvaniei. FrumuseÈ›ea peisajelor montane în care sunt localizate contribuie la atracÈ›ia turiÈ™tică exercitată. Cercetarea sistematică, prezentarea susÈ›inută È™i protejarea eficientă a acestui patrimoniu par de aceea demersuri - nu doar necesare din punct de vedere È™tiinÈ›ific, dar È™i fireÈ™ti, servind scopurilor de dezvoltare È™i intereselor culturale ale comunităților locale. Cu toate acestea, obiectivele mai sus enumerate sunt departe de a fi îndeplinite, situaÈ›ia reală fiind, uneori, total opusă. Multe dintre cetățile dacice din estul Transilvaniei nu sunt încă precis localizate (în acord cu cerinÈ›ele metodologice È™i standardele tehnice actuale), în timp ce o parte dintre acestea sunt considerate a fi doar monumente medievale, ignorându-se vestigiile din epoci mai vechi. EvoluÈ›ia rapidă a proiectelor de dezvoltare teritorială È™i a reÈ›elelor de utilități determină o agresiune susÈ›inută sau chiar distrugerea È™i pierderea integrală a unora dintre aceste monumente (cazul cetății Jigodin I, distrusă în proporÈ›ie de 90% de proiecte ale reÈ›elelor mobile de comunicaÈ›ii È™i dezvoltări edilitare, fiind mai mult decât reprezentativ; cetatea de la Leliceni a fost, de asemenea, aproape total distrusă de o cariera de piatră). În plus, atât cercetarea cât È™i prezentarea mediatică a centrelor de putere dacice au fost de cele mai multe ori strict direcÈ›ionate înspre perimetrele limitate ale zonelor împrejmuite de fortificaÈ›ii (ziduri, valuri, È™anÈ›uri), lăsându-se la o parte aproape toate celelalte aspecte ale vieÈ›ii cotidiene È™i relaÈ›iei dintre comunitățile umane din epoca dacică clasică È™i mediul natural. Structurile militare auxiliare, aÈ™a cum sunt turnurile È™i fortificaÈ›iile secundare, aÈ™ezările deschise nefortificate, drumurile, zonele de exploatare a resurselor naturale È™i încă alte multe structuri esenÈ›iale pentru înÈ›elegerea perioadei dacice clasice din estul Transilvaniei rămân vag definite în mediul academic È™i practic, necunoscute de publicul interesat.
Cele mai importante dintre cetățile dacice cunoscute prin cercetările anterioare din estul Transilvaniei (Olteni, Bixad, BiborÈ›eni, Jigodin, MereÅŸti, Feldioara etc.) nu au beneficiat de investigaÈ›ii realizate prin tehnici È™i tehnologii moderne la nivelul arheologiei europene moderne (măsurători topo-geodezice precise, investigaÈ›ii geofizice, analize de teledetecÈ›ie È™i studii complexe de arheologia peisajului), prin urmare È™i cunoÈ™tinÈ›ele despre contextul general al acestor fortificaÈ›ii nu s-a reuÈ™it o încadrare precisa în fenomenul aÈ™a numitelor centre de putere dacice din estul È™i sud-estul Transilvaniei – o zonă geografică È™i culturală remarcabilă prin rolul jucat de-a lungul epocilor de pasaj de trecere între spaÈ›iul ponto-danubian È™i cel transilvan, cât È™i prin climatul aspru. În ultimii ani, cu o singură excepÅ£ie - „Cetatea Zânelor” de la Covasna, nu s-au desfășurat săpături arheologice sistematice în fortificaÈ›iile dacilor din estul Transilvaniei. O parte dintre specialiÈ™tii implicaÈ›i în acest proiect au derulat în perioada mai 2014-octombrie 2015 cercetări de teren în zona Jigodin din Harghita, unde au descoperit un nou punct fortificat din perioada dacică, primul punct nou aflat în zona după aproape un secol de cercetări.
Din păcate instituÈ›iile muzeale, universitățile, institutele de cercetare, autoritățile locale È™i centrale din România, nu au reuÈ™it să organizeze un sistem de documentare, administrare, cercetare a acestor cetăți prin care sa le valorifice potenÈ›ialul arheologic È™i istoric la adevărata măsură patrimonială. Dacă pentru multe cetăți incertitudinea de localizare È™i sălbăticia generală a peisajelor montane din Harghita, Covasna, BraÈ™ov È™i BistriÅ£a, reprezintă piedici reale în calea cunoaÈ™terii directe, pentru celelalte - cu o localizare mai bine cunoscută È™i vizitatori mai temerari, nu există semnalizări/amenajări de trasee ori panouri de sit, hărÈ›i tematice. Nici cei care ar vrea să ia contact cu monumentele prin intermediul muzeelor sau materialelor de popularizare nu ar avea prea multe resurse la dispoziÈ›ie. Nu au fost încă elaborate materiale de prezentare generală (pliante, albume, baze de date online) realizate de muzee ori din iniÈ›iative private. Nu există expoziÈ›ii muzeale dedicate acestui ansamblu de situri în muzeele regionale.
În acest context, considerăm necesar să răspundem intereselor culturale ale comunităților locale È™i turiÈ™tilor din estul Transilvaniei, dar È™i să contribuim la progresul cunoaÈ™terii patrimoniului arheologic de epocă dacică È™i peisagistic asociat, la un înalt nivel tehnologic al metodelor de documentare folosite (teledetecÈ›ie de la joasă altitudine, filmări È™i fotografie aeriană, modelari digitale ale terenului pentru situri È™i microzone pe principii fotogrammetrice). Dorim să facem cunoscute unei largi audienÈ›e aceste situri, cel mai adesea inaccesibile prin chiar natura localizării lor, utilizând un discurs vizual de impact, bazat pe un produs multimedia-tur virtual distribuit în mediul online, o pagina de web dedicată (elaborata în 3 limbi – română, maghiară, engleză, cu o harta interactivă a zonelor documentate; cu imagini aeriene, modele digitale de teren È™i schiÈ›e de reconstituire istorică) È™i o expoziÈ›ie itinerantă de postere care să valorifice cele mai spectaculoase aspecte ale cetăților dacice din estul Transilvaniei.
ExpoziÈ›ia È™i turul virtual vor avea un impact semnificativ, urmând a fi prezentate în locaÈ›ii publice (localități diferite din estul Transilvaniei) dar È™i în mediul online, prin cele mai importante canale È™i reÈ›ele de socializare. Aceste produse vor asigura totodată o eficientă sustenabilitate pentru prezentul proiect, prin caracterul itinerant al expoziÈ›iei ce va fi relocata în locaÈ›ii publice stabilite ulterior datei de sfârÈ™it a prezentului proiect (unități hoteliere din staÈ›iunea Covasna, staÈ›iunea Băile TuÈ™nad, Muzeul de Istorie din BraÈ™ov etc.
Locul desfasurarii proiectului cultural: Covasna, Miercurea Ciuc, Brașov, Belcean, Buzău
Partenerii M.N.C.R în cadrul proiectului sunt : AsociaÈ›ia Culturală “Cetatea Dacică - Valea Zânelor”(ACCDVZ), AsociaÅ£ia Cultural-ÅžtiinÅ£ifică „CarpaÅ£ii Răsăriteni” (ACSCR).
Proiectul cultural se desfăşoară în perioada 01 iunie -15 noiembrie 201.
Mai multe informaţii puteţi afla pe pagina de facebook a proiectului : https://www.facebook.com/Proiectul-cultural-ZBOR-1031383210243491/ şi pe site-ul M.N.C.R: www.mncr.ro.
